FOTO - Noua placă a memorandiştilor, pe faţada Muzeului Etnografic

Plăcuţa comemorativă amplasată pe faţada clădirii Muzeului Etnografic în anul 1992 a fost furată în primăvara acestui an, de autori necunoscuţi. Noua placă comemorativă este făcută din bronz, la fel ca şi cea furată, şi cuprinde numele memordandiştilor şi 100 de cuvinte prin care este redată importanţa acestui moment din istoria românilor.

La evenimentul de dezvelire a plăcii comemorative care a avut loc duminică, 1 Decembrie, au participat IPS Andrei Andreicuţ, preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, subprefectul Mihnea Iuoraş şi conducerea muzeului.

Procesul Memorandiştilor a avut loc sala Reduta care astăzi este sala principală a muzeului, între 7 şi 25 mai 1894. S-a încheiat cu condamnarea la lungi perioade de detenţie a principalilor autori şi promotori ai “Memorandului românilor din Transilvania, Banat şi Ungaria”. Un an mai târziu împăratul Franz Joseph i-a graţiat ca urmare a presiunii imense a opiniei publice şi a intervenţiei regelui Carol I.
Memorandumul a fost o petiţie înaintată, în anul 1892, de reprezentanţii românilor din Transilvania, împăratului austro-ungar Franz Joseph. Documentul prezenta principalele revendicări ale românilor şi se dorea a fi un protest faţă de politica de maghiarizare a autorităţilor. Franz Joseph nu a vrut să primească delegaţia românilor care a mers la Viena cu documentul, deşi nu cunoştea conţinutul memorandumului.

Pe lângă dezvelirea plăcii memoriale, Muzeul Etnografic a organizat de Ziua Naţională şi o expoziţie cu obiecte legate de participarea românilor transilvăneni, din comuna Monor şi nu numai, la Primul Război Mondial şi la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. De asemenea, a fost organizat spectacolul “Vin lăturenii din Monor”, cu participarea extraordinară a Ansamblului Folcloric “Baltagul” din Monor, judeţul Bistriţa-Năsăud urmat de lansarea cărţii „Lăturenii din Monor”, autor Simion Cismaș.