Arhitectul Virgil Pop: Clujul este total nepregătit pentru statutul de Capitală Culturală Europeană în 2021

Pentru arhitectul clujean, clădirea cea mai valoroasă din Cluj-Napoca este Catedrala "Sfântul Mihail" din centrul oraşului, în stil gotic."Palatul Banffy, azi Muzeul de Artă, în stil baroc, este cel mai valoros monument civil al oraşului, construit după planurile arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Dar palate precum Banffy mai sunt în Europa, pe când oraşe precum Clujul este numai şi numai unul", a declarat, vineri, pentru Agerpres, arhitectul Virgil Pop, amintind că structura urbană, specificitatea ei şi modul în care sunt îmbinate stilurile arhitecturale sunt elemente care conferă unicitate oraşului."Clujul nu a fost niciodată un oraş foarte bogat. A avut o evoluţie monotonă, cu toate stilurile în succesiunea lor. Spre deosebire de alte oraşe, astăzi celebre, precum Veneţia, care a cunoscut o înflorire strălucită, urmată de decădere, şi unde sunt concentrate edificii monument din perioadele de la începutul declinului său, la Cluj admirăm stiluri arhitecturale în succesiunea lor istorică, fără o dominantă a unui anumit stil. Clujul este un oraş dezvoltat firesc şi din punct de vedere stilistic", spune Virgil Pop.În opinia sa, oraşul Cluj-Napoca este "total nepregătit"' pentru statutul de Capitală Culturală Europeană - 2021, pentru care îşi va depune candidatura peste doi ani."Nu sunt un mare fan al acestei idei. Lumea îşi imaginează că vor veni bani din toate părţile. Lucrul acesta nu se va întâmpla, în schimb se vor face în mare pripă restaurări, cu termene de execuţie pompieristice. Pe un şantier de restaurare apar întotdeauna probleme şi vor fi presiuni asupra proiectanţilor şi constructorilor să închidă şantierul cât mai repede. Dacă luăm exemplul Sibiului, care este acum lăudat pentru performanţele obţinute în 2007, vedem că pentru edificiile de patrimoniu nu au existat soluţii pe termen lung. Multe lucruri au fost făcute prost şi şantierele au fost închise ca să nu se mai vadă schelele ridicate pentru restaurare. Toate lucrările s-au făcut superficial, fără a se atinge infrastructura", a explicat specialistul clujean.El spune că în ultima vreme a remarcat la Cluj-Napoca "o relaxare totală în ceea ce priveşte disciplina în construcţii, în publicitate şi chiar şi în traficul auto din centrul oraşului, iar pentru aceste aspecte este blamată, desigur, administraţia locală". Arhitectul Virgil Pop a subliniat că atunci când un investitor acţionează brutal, după bunul plac, asupra unui edificiu, rolul primăriei este de a-i opri intervenţiile nefaste şi de a controla imaginea urbană."Aceasta este în cădere liberă, azi", afirmă Virgil Pop.Arhitectul consideră că, până în acest moment, la Cluj-Napoca nu putem vorbi de restaurări fără cusur ale unor edificii monumente istorice. Au fost realizate intervenţii bune asupra unor clădiri, cu unele inserţii moderne. La Palatul Banffy nu a fost făcută, până acum, nicio restaurare, iar în prezent este nevoie de ample lucrări de refacere a părţilor degradate."La Palatul Banffy, lucrările de restaurare nu trebuie să lase loc la interpretări. Catedrala 'Sfântul Mihail' a fost restaurată istoric, impecabil, între anii 1950 -1960. Dar principiile după care s-a făcut această restaurare sunt discutabile azi", a spus arhitectul clujean.Referindu-se la Hotelul Continental, Virgil Pop a arătat că acesta este un 'monument emblematic al oraşului, care trebuie să fie judecat cu totul şi cu totul altfel'. Restaurarea sa va fi extrem de costisitoare, după degradările suferite în ultimii ani.În privinţa stilului Art Nouveau, Virgil Pop spune că la Cluj arhitecţii au realizat, ingenios, "o altoire pe Secessionul vienez, mai geometric, care îi conferă, de altfel, note cu totul particulare". Clădiri precum Librăria Universităţii, cu faţade clasiciste şi elemente Art Nouveau, precum şi fostul Hotel Continental - pe vremuri Hotelul "New York" - cu câteva elemente Art Nouveau interpretate însă ca influenţe ale neobarocului, sunt repere de frumuseţe arhitecturală ale oraşului.Pe de altă parte, clădiri de valoare au devenit, în timp, "de neîntreţinut" după ce au trecut prin epoca socialismului şi prin perioada postdecembristă, cu efectele lor destructive asupra ideii de proprietate şi asupra mentalităţii."Clădiri care au avut nevoie de o intervenţie unitară, au devenit, în socialism, proprietatea statului - adică a nimănui - iar apoi, prin catastrofala lege 112 din 1995, au fost privatizate. Aceste proprietăţi au fost divizate în zeci de unităţi şi azi este imposibilă o intervenţie asupra lor pentru că au prea mulţi proprietari. Iar la români nu există mentalitatea locuirii în colectiv. Azi populaţia este incapabilă să locuiască în condominium", spune Virgil Pop.Dacă ar fi să numească o "locuinţă de vis" în Cluj-Napoca, arhitectul Virgil Pop nu ar ezita să spună că aceasta este Vila Tătaru de pe strada Rosetti, "poate cea mai valoroasă locuinţă din România", o operă de artă a arhitectului italian Gio Ponti, realizată pentru profesorul Coriolan Tătaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj. "Este cea mai modernistă locuinţă", apreciază Virgil Pop.Pentru arhitectul clujean, cartierul"'Bună ziua", construit după 1989,"'este cea mai profundă reflecţie a societăţii postdecembriste"."'S-a făcut un urbanism vernacular. Fiecare a făcut ce i-a trecut prin cap. Totul a fost o succesiune de abuzuri şi de ciupeli mitocăneşti", a punctat Virgil Pop