Candidatura clujeanului Ioan Irimie la șefia DNA a fost respinsă

Avizul CSM la numirea conducerii Direcția Națională Anticorupție (DNA) este consultativ, decizia finală aparţinând şefului statului.

În 13 noiembrie, ministrul Mona Pivniceru a spus că nu ştie ce va face în cazul respingerii propunerilor sale pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror şef al DNA, dar că „probabil” îi va desemna pe următorii doi în ordinea nominalizărilor pe care le-a făcut: Elena Hach şi Claudiu Dumitrescu.

Ioan Irimie şi Tiberiu Niţu, nominalizat pentru funcţia de procuror general al României, au fost audiaţi joi în faţa Secţiei pentru procurori în vederea obţinerii avizului CSM, care este consultativ, decizia finală revenindu-i preşedintelui Traian Băsescu.

 

Sub tirul întrebărilor lui Morar

 

Daniel Morar, delegat din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cea de procuror general al României, spune că a fost inconsecvent atunci când, în anul 2010, l-a adus înapoi la DNA Cluj pe Ioan Irimie, revocat din funcţia de şef al serviciului clujean în 2005 tot de Morar.

Daniel Morar a susţinut joi, la CSM, că dintre toţi membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii îl ştie cel mai bine pe Ioan Irimie, pe care îl cunoaşte de 20 de ani.

„Eu am făcut cererea de revocare, eu v-am delegat, am fost inconsecvent în ceea ce vă priveşte. Dar una e să fii şef la DNA, şi alta e să fii procuror în DNA”, a declarat Daniel Morar, şef al DNA timp de şapte ani, până în 2 octombrie 2012. Morar a arătat că, din luna septembrie anul trecut, Irimie nu a făcut niciun rechizitoiu, iar după ce acesta a fost revocat de la conducerea DNA Cluj, numărul de rechizitorii a crescut. Mai mult, Morar a spus că, în trei ani, Irimie a făcut patru rechizitorii.

Daniel Morar a punctat aspecte din activitatea pofesională a lui Irimie după ce acesta nu a putut da date despre procentul de achitări în dosarele DNA, având în vedere că în proiectul de management candidatul a notat faptul că vrea ca numărul de casări să fie diminuat. Deşi în raportul de activitate pe anul trecut al DNA este consemnat faptul că zece la sută din cauzele instrumentate de procurorii anticorupţie au primit soluţii de achitare, Ioan Irimie a afirmat că cifra este de 20 la sută.

În acest context, Daniel Morar a indicat vulnerabilităţile DNA pe domenii privind fraudrea proiectelor europene sau pe achiziţii publice - prezentate de Ioan Irimie drept priorităţi ale sale. Despre statistica prezentată de Irimie, Morar a spus că e bună ca banc.

Morar a arătat că în anul 2004 la DNA Cluj s-au făcut doar şase rechizitorii, iar în 2005 unul, acesta fiind şi motivul pentru care l-a revocat din funcţia de şef al serviciului teritorial pe Irimie. Morar a adăugat că în 2006, după plecarea lui Irimie, DNA Cluj a soluţionat 18 rechizitorii, iar anul următor 25. Întrebat la modul ipotetic cum ar arăta activitatea celorlalte structuri ale DNA, dacă ar fi similară celei din 2005, de la Cluj, tot Morar a spus: „Zero barat”.

Cine este Ioan Irimie?

Ioan Irimie este, din ianuarie 2010, procuror la Serviciul Teritorial Cluj al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În perioada iulie 2003 - octombrie 2005, Irimie a ocupat funcţia de procuror-şef al Serviciului Teritorial Cluj al DNA, iar până în iulie 2006 a fost procuror al acestei structuri. Din august 2006 şi până în 2009, Ioan Irimie a fost procuror şi, ulterior, procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.