Arpad Paszkany îşi acuză partenerii de furt în cazul Cartierului Tineretului

Omul de afaceri Arpad Paszkany a făcut primele declaraţii după acuzele care i se aduc de către acţionarii majoritari ai Polus Real Estate, cei care au depus o plângere penală la DIICOT împotriva sa pentru fraudă, mită, înşelăciune, spălare de bani şi falsificarea de documente.

Acesta i-a acuzat pe acţionarii majoritari, Sándor Demján şi Sándor Nyúl, că ar fi încercat să obţină un credit bancar ajutându-se de terenul pe care urma să fie construit Cartierul Tineretului, iar banii ar fi urmat să fie folosiţi în alte scopuri. În contractul dintre Consiliul Local şi Polus Real Estate era specificat ca în doi ani de la data emiterii autorizaţiei de construcţie, Polus trebuie să realizeze un număr de locuinţe sociale şi să le pună la dispoziţia consiliului local. După expirarea unui an, Primăria a început să trimită somaţii la adresa societăţii pentru că nu se întâmpla nimic pe teren.

„Am avut multe discuţii în interiorul acţionariatului în care am propus divizarea acestui proiect şi atragerea unor investitori imobiliari din alte sectoare în vederea realizării chiar şi altfel al acestui proiect imobiliar. Ei (n. red. Sándor Demján şi Sándor Nyúl) au zis că nu există fonduri, nu vrem asociere din care să nu primim imediat nişte bani, există varianta prin care folosindu-ne de teren să obţinem un credit bancar, după care citez «dumnezeu cu mila». A fost momentul în care eu nu am putut fi de acord cu acţionarii majoritari, mi s-a părut că abordarea e dincolo de legalitate, am fi luat un credit bancar pentru construirea de locuinţe dar banii nu erau folosiţi pentru acest scop. Acesta este furt. Eu sunt clujean, când ies pe stradă mie îmi place să mă uit în ochii oamenilor şi să stau drept în faţa legii. Asta de la Demjan Sandor am învăţat-o, «fură-i pe ăia mari că le va fi jenă să recunoască furtul»”, a declarat omul de afaceri.

Arpad Paszkany a mai precizat că el s-a opus ca Polus Real Estate să participe la licitaţia organizată de Primăria Cluj pentru construirea de locuinţe din cauza previziunilor economice nefavorabile.

Reconversia care a produs prejudicii de milioane de euro

Directorul Polus Real Estate, Csiszer Lajos, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că plângerea penală a fost depusă împotriva persoanelor “care au luat ilegal şi fără voia acţionarilor majoritari decizia de reconversie a unui proiect de construire a unui cartier într-unul de construire a unui parc fotovoltaic, care a adus firmei un prejudiciu de 30 de milioane de euro”.

“Acţionarii majoritari ai Polus Real Estate au depus, în 14 mai 2012, o plângere penală la DIICOT şi la Poliţia municipiului Cluj-Napoca împotriva persoanelor care au luat, în 2010, ilegal şi fără voia acţionarilor majoritari, decizia de reconversie a proiectului de construire a Cartierului Tineretului în cel de parc fotovoltaic, împotriva conducerii Consiliului Local Cluj-Napoca, a lui Paszkany Arpad, a primarul de atunci (Sorin Apostu – n. r.), a fostului administrator al Polus Real Estate, Sebok Betty. S-a depus plângerea, dar nu ştim în ce stadiu este dosarul. Dacă au fost infracţiuni, acestea s-ar fi putut organiza de către un fel de grup. Plângerea vizează suspiciuni de fraudă, mită, spălare de bani, înşelăciune, falsificarea documentelor, abuz de putere. În urma reconversiei, prejudiciul Polus Real Estate este de 30 de milioane de euro”, a spus Csiszer.

Ceremonia de punere a pietrei de temelie a Cartierului Tineretului a avut loc în 30 mai 2008, în prezenţa primarului Emil Boc şi a omului de afaceri Paszkany Arpad.

Cartierul Tineretului era un proiect imobiliar prevăzut să se dezvolte pe un teren cu o suprafaţă totală de 203 hectare, situat pe Dealul Sf. Gheorghe, între Bulevardul Muncii şi Fâneţele Someşeni din Cluj-Napoca. Pe lângă cele aproape 6.000 de unităţi locative preconizate, din care 384 erau locuinţe sociale care ar fi trebuit predate cu titlu gratuit către Primăria Cluj-Napoca, în cadrul proiectului ar fi urmat să fie făcute şi alte investiţii, precum creşă, grădiniţe, şcoală generală şi liceu, centre medicale, spital, patru lăcaşe de cult, servicii urbane şi administrative: primărie, poliţie, oficiu poştal, bancă, centru comunitar, pompieri, magazine, galerii, centre comerciale, dar şi un hypermarket. Valoarea estimată a investiţiei depăşea 510 milioane de euro.

Primăria vrea continuare proiectului parcului fotovoltaic

„Există o dispută juridică între acţionari şi acest demers e aşteptat de primărie pentru a vedea cu cine continuăm proiectul. Noi am respectat legile în vigoare şi deciziile Consiliului Local. Nu am temei legal să intervin în disputa dintre acţionari, hotărârile de consiliu local sunt în vigoare, nu au fost atacate sau suspendate, ele produc efecte juridce în fiecare zi. Repet, hotărârea care a schimbat ce se întâmplă în Cartierul Tineretului este în vigoare. Noi continuăm proiectul cu Green Energy, în momentul de față, conform hotărârii Consiliului Local Cluj-Napoca. Nu există o decizie de suspendare a proiectului, are autorizaţie de construcţie şi merge mai departe”, a declarat primarul Emil Boc.