Seceta din toamnă şi ploile din mai le aduc clujenilor mălai

Situaţia culturilor de porumb din judeţ confirmă zicala „în tot răul e puţin bine”. Astfel, seceta din toamnă „a forţat mâna” agricultorilor să cultive porumb, decizia dovedindu-se una inspirată având în vedere condiţiile pluviometrice favorabile din această lună.„Cred că va fi un an bun pentru porumb atât datorită condiţiilor de însămânţare foarte bune – terenul a fost uscat permiţând controlul adâncimii de însămânţare, acoperirea seminţelor –, cât şi a ploilor care au urmat, deoarece porumbul are un consum specific ridicat de apă. După cum se spune în popor,  «ploile din mai aduc mălai»!”, afirmă Ioan Rotar, prorector al Universității de ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Cu 25% mai mult teren cultivat cu porumb în judeţ

Suprafaţa din Cluj însămânţată cu porumb a crescut cu aproape 10.000 de ha anul acesta, depăşind în total 45.000 de ha, potrivit directorului Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Cluj (DAJ), Grigore Onaciu. „Seceta din toamnă, care a împiedicat, însămânţările specifice perioadei, cum sunt cele de rapiţă, secară, grâu sau orz de toamnă e principalul motiv al creşterii suprafeţelor cultivate cu porumb. Extinderea suprafeţei cultivată în asociere e, de asemenea, un factor care a contribuit la această situaţie, făcând ca totalul de teren arabil rămas necultivat să se micşoreze cu 5%”, afirmă Onaciu.

Cum se vinde porumbul?

Preţul a stagnat în ultimii doi ani datorită cererii ridicate de la fabricile de alcool din zona de Nord. Astfel, şi acum, precum în 2010, kilogramul de porumb se tranzacţionează în pieţele şi târgurile din judeţ cu sume cuprinse între 0,8 bani şi 1 leu. Creşterea producţiei estimată pentru acest an, ar putea duce, totuşi, la o scădere a valorii de vânzare.

O bună parte din porumbul românesc merge la export

Cea mai importantă zonă pentru exporturile extracomunitare de porumb românesc a fost, în 2011, spaţiul arab. Statele din Orientul Mijlociu şi nordul Africii au plătit anul trecut 118 mil. euro pentru porumbul importat din România, pentru comenzi duble faţă de cele din 2010, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).Conform statisticilor, cel mai mare importator extracomunitar de porumb românesc a fost Egiptul, care a făcut achiziţii de 45,5 mil. euro, pentru o cantitate de peste şase ori mai mare decât cea din 2010. În topul primelor cinci destinaţii de export a fost şi Siria, cu achiziţii în valoare totală de 45,1 mil. euro, în creştere cu 72% faţă de anul precedent.O altă destinaţie pentru porumbul românesc au fost, în 2011, pieţele din Orientul Îndepărtat. Coreea de Sud a importat porumb din România în valoare de 37,6 mil. euro, iar exporturile către Japonia s-au ridicat la 18 mil. euro. Livrări similare cu cele de pe piaţa niponă au fost făcute şi către Africa de Sud.