TIFF este solidar cu Casa Municipală de Cultură

Echipa TIFF consideră că este de domeniul ridicolului ca o entitate, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor, înfiinţată în 1990, să clameze că este continuatoarea unei organizaţii (Uniunea Industriaşilor Cluj) care deţinea imobilul în perioada interbelică şi, ca urmare, să poată obţine retrocedarea patrimoniului acesteia. Uşurinţa cu care justiţia a luat această hotărîre, cît şi modul în care Primăria Cluj-Napoca a înţeles să se apere în această speţă juridică în ultimii ani par cel puţin ciudate, iar organizatorii TIFF apreciază că o aşa-zisă retrocedare a acestui imobil nu va face decît să adauge încă o pată neagră pe agenda publică şi culturală a oraşului.Clădirea din Piaţa Unirii a găzduit nu numai sediul Casei Municipale de Cultură, sediul RADEF România Film Cluj, ci şi birourile TIFF în perioada 2010-2011, pe baza unui contract de închiriere semnat cu reprezentanţii România Film Bucureşti.

În vara anului 2011, fiind înştiinţaţi neoficial că imobilul e foarte probabil „să se piardă”, reprezentanții TIFF au decis să caute un spaţiu nou pentru a-și desfăşura activitatea, altfel riscînd să fie aruncaţi în stradă înainte de începerea ediţiei 2012 a TIFF, fără ca de acest lucru să îi pese cuiva. În cele din urmă, organizatorii festivalului au reuşit să semneze un nou contract de închiriere cu proprietarul unei clădiri din zona centrală unde își propun să dezvolte un viitor Centru Cultural TIFF, spaţiu care se dorește a fi inaugurat înainte de ediția din acest an a festivalului. Acesta va găzdui ateliere şi laboratoare film/foto/new media, expoziţii, conferinţe, seminarii, eventual chiar spectacole de teatru.

Organizatorii amintesc că de-a lungul ultimelor ediţii de TIFF spaţiul din Piaţa Unirii a fost folosit nu numai cu destinaţie de birou de către echipa festivalului, ci şi ca depozit de filme (în spaţiile din susbolul clădirii aparţinînd RADEF), loc în care se triau cele peste 300 de afişe ale filmelor din festival sau ca sală de cinema (o sală cu capacitate de 80 locuri aflată tot în patrimonial RADEF) în care spectatorii au putut să fie martori la evenimente memorabile precum proiecţia-maraton a filmului „Satantango” al celebrului regizor maghiar Tarr Bela.„Cred că este de datoria noastră să avem o poziţie fermă în acest caz absolut stupefiant. Dacă justiţia din România consideră că un ONG care a apărut după Revoluţie continuă în mod legal şi firesc activitatea calfelor şi meşteşugarilor din secolul XIX, iar instituţiile de stat locale, private, actorii culturali nu fac nimic pentru a arăta că «împăratul e gol» nu ne va rămîne probabil decît să ne declarăm şi noi urmaşii vreunui studio de film din perioada începutului de secol XX, cînd Clujul era un puternic centru de producţie, poate-poate ne va pica ceva. Cu siguranță că aspiraţia spre titulatura de capitală europeană a culturii nu poate avea  vreo legătură cu dispariţia unor locuri şi instituţii de cultură. Dacă situaţia nu se va remedia, intenţionăm ca pe perioada TIFF să organizăm proiecţii speciale si evenimente tip happening în incinta sau în vecinătatea imobilului, cu scopul de a atrage atenţia publicului şi de a-i sensibiliza  pe cei în drept să reacţioneze şi să îndrepte această situaţie. Deşi ne-am descurcat, ca de fiecare dată, pe cont propriu şi nu am mai cerut ajutorul nimănui pentru a găsi un spaţiu unde să ne putem desfăşura activitatea de pregătire a TIFF şi a proiectelor educaţionale în care sîntem implicaţi, sîntem pe deplin solidari cu Casa Municipală de Cultură şi sperăm ca acest caz să fie rezolvat cît mai rapid aşa încît blazonul oraşului să nu mai fie pătat încă o dată de o retrocedare oneroasă”, a declarat Tudor Giurgiu, preşedintele TIFF.